eprubetă
Etimologie
Din franceză éprouvette (după probă).
Pronunție
- AFI: /e.pru'be.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului eprubetă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | eprubetă | eprubete |
Articulat | eprubeta | eprubetele |
Genitiv-Dativ | eprubetei | eprubetelor |
Vocativ | eprubetă | eprubetelor |
- tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online