escamoter

franceză

(français)

Etimologie

Din occitană escamotar sau escamoutar, derivat din escamar < latină squama. Alternativ din spaniolă escamotar < latină excommutare.

Pronunție

• AFI: /ɛs.ka.mɔ.te/

Verb

1. a escamota, a denatura

Cuvinte derivate

• escamotage
• escamoteur, escarmoteuse