esitazione

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină haesitatio, -onis.

Pronunție

• AFI: /ezita'tsjone/

Substantiv

esitazione f., esitazioni pl.

1. ezitare, șovăială, codeală, codire

   Avere un attimo di esitazione.

Cuvinte apropiate

• esitare

Referințe

• Treccani.it