estet

română

Etimologie

Din franceză esthète.

Pronunție

• AFI: /es'tet/

Substantiv

Declinarea substantivului estet
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	estet	esteți
Articulat	estetul	esteții
Genitiv-Dativ	estetului	esteților
Vocativ	estetule	esteților

1. persoană care aderă la concepțiile estetismului, adept al estetismului; estetizant.

Cuvinte derivate

• estetă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online