explicit

română

Etimologie

Din franceză explicite < latină explicitus.

Pronunție

• AFI: /eks.pli'ʧit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului explicit
	Singular	Plural
Masculin	explicit	expliciți
Feminin	explicită	explicite
Neutru	explicit	explicite

1. (adesea adverbial) care este exprimat limpede; deslușit, lămurit, clar.
2. (despre o funcție matematică) care este egal cu o anumită expresie ce conține numai variabile independente.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online