explorator

română

Etimologie

Din franceză explorateur < latină explorator, exploratoris.

Pronunție

• AFI: /eks.plo.ra'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului explorator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	explorator	exploratori
Articulat	exploratorul	exploratorii
Genitiv-Dativ	exploratorului	exploratorilor
Vocativ	exploratorule	exploratorilor

1. persoană care explorează.

Cuvinte derivate

• exploratoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online