fânaț

română

Etimologie

Din latină * fenacium.

Pronunție

• AFI: /fɨ'naʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului fânaț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fânaț	fânațuri
Articulat	fânațul	fânațurile
Genitiv-Dativ	fânațului	fânațurilor
Vocativ	fânațule	fânațurilor

1. (pop.) fâneață.
2. fân.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online