fabula
română
Etimologie
Din franceză fabuler.
Pronunție
- AFI: /fa.bu'la/
Verb
| Conjugarea verbului fabula | |
| Infinitiv | a fabula |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
fabulez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să fabuleze |
| Participiu | fabulat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a imagina fapte, întâmplări etc. prezentându-le drept reale sau posibile; (p.ext.) a minți.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online