fill
Vezi și : Fill, fíll |
(shqip)
Etimologie
Din latină filum („fir, ață”).
Pronunție
- AFI: /fiɫ/
Substantiv
fill m., fije pl.
Etimologie
Origine incertă.
Adverb
fill
- imediat, pe loc, dintr-o dată
- instantaneu
Cuvinte derivate
Referințe
(català)
Variante
Etimologie
Din occitană veche filh < latină fīlius, din fīlios („fiu”).
Pronunție
Substantiv
fill m., fills pl.
- fiu
- El fill del mestre.
- (fam.) fiu, băiat
- (mai ales la pl.) descendent, urmaș
Sinonime
- 3: descendent
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse