frăncușor

română

Etimologie

Din franc + sufixul -ușor.

Pronunție

• AFI: /frən.ku'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului frăncușor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frăncușor	frăncușori
Articulat	frăncușorul	frăncușorii
Genitiv-Dativ	frăncușorului	frăncușorilor
Vocativ	frăncușorule	frăncușorilor

1. diminutiv al lui franc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online