frăsui

română

Etimologie

După ucraineană фрасуватy (frasuvaty).

Pronunție

• AFI: /frə.su'i/

Verb

Conjugarea verbului frăsui
Infinitiv	a frăsui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	frăsuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să frăsuiască
Participiu	frăsuit
Conjugare	IV

1. (v.refl. intranz.) (reg.) a se plânge; a se boci, a se văicări.
2. (v.refl.) (pop. și fam.) a umbla sau a se agita fără rost.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• furișa
• fisura
• șfărui

Referințe

• DEX '98 via DEX online