fugareț

română

Etimologie

Din a fugi + sufixul -areț.

Pronunție

• AFI: /fu.ga'reʦ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului fugareț
	Singular	Plural
Masculin	fugareț	fugareți
Feminin	fugariță	fugarițe
Neutru	fugareț	fugarițe

1. (reg.) care fuge repede, ușor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online