găvan
română
Etimologie
Din bulgară ваган (vagan), sârbocroată vagan.
Pronunție
- AFI: /gə'van/
Substantiv
| Declinarea substantivului găvan | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | găvan | găvane |
| Articulat | găvanul | găvanele |
| Genitiv-Dativ | găvanului | găvanelor |
| Vocativ | găvanule | găvanelor |
- (pop.) scobitură, adâncitură pe care o prezintă un obiect.
- orbita ochiului.
- obiect sau parte a unui obiect care prezintă o scobitură; (în special) strachină sau blid (de lemn); conținutul unui astfel de vas.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online