gilvus
(Latina)
Etimologie
Din proto-indo-europeană ǵilh₃wós, din ǵeylh₃-; formă dialectală a lui *ǵʰelh₃- („a străluci”) + *-wós (confer sufixul -vus). Confer helvus, fulvus și flāvus.
Pronunție
- AFI: /ˈɡilwus/
Adjectiv
gilvus m., (feminin gilva, neutru gilvum)
- (despre cai) șarg, gălbui, gălbenatic, gălbeniu, gălbiu