grăuncior

română

Etimologie

Din grăunte + sufixul -cior.

Pronunție

• AFI: /grə.un'ʧjor/

Substantiv

Declinarea substantivului grăuncior
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	grăuncior	grăuncioare
Articulat	grăunciorul	grăuncioarele
Genitiv-Dativ	grăunciorului	grăuncioarelor
Vocativ	grăunciorule	grăuncioarelor

1. diminutiv al lui grăunte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online