română

Etimologie

Din gramatică + sufixul -ian (după franceză grammairien).

Pronunție

  • AFI: /gra.ma.ti.ʧi'an/


Substantiv


Declinarea substantivului
gramatician
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gramatician gramaticieni
Articulat gramaticianul gramaticienii
Genitiv-Dativ gramaticianului gramaticienilor
Vocativ gramaticianule gramaticienilor
  1. persoană specializată în studii de gramatică; autor de manuale, tratate sau studii de gramatică; gramatic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe