grozăvire
română
Etimologie
Din a (se) grozăvi.
Pronunție
- AFI: /gro.zə'vi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului grozăvire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grozăvire | grozăviri |
| Articulat | grozăvirea | grozăvirile |
| Genitiv-Dativ | grozăvirii | grozăvirilor |
| Vocativ | grozăvire | grozăvirilor |
- (fam. și depr.) acțiunea de a se grozăvi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online