hallucinate
(English)
Etimologie
Din latină hallūcinātus.
Pronunție
- AFI: /həˈlusəˌneɪt/
Verb
| Conjugarea verbului to hallucinate | |
| Infinitiv | to hallucinate |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
hallucinates |
| Trecut simplu | hallucinated |
| Participiu trecut | hallucinated |
| Participiu prezent | hallucinating |
- a halucina