Variante de scriere Vezi și : harpă, härpå

Etimologie

Din harpă.

Pronunție

  • AFI: /ˈhar.pa/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru harpă.





(íslenska)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
harpa
nehotărât Singular Plural
Nominativ harpa hörpur
Acuzativ hörpu hörpur
Dativ hörpu hörpum
Genitiv hörpu harpa/ harpna

harpa f.

  1. harpă

Cuvinte derivate


Declinarea substantivului
harpan
hotărât Singular Plural
Nominativ harpan hörpurnar
Acuzativ hörpuna hörpurnar
Dativ hörpunni hörpunum
Genitiv hörpunnar harpanna/ harpnanna





(português)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

harpa f.

  1. harpă





(svenska)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
harpa
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ harpa harpan harpor harporna
Genitiv harpas harpans harpors harpornas

harpa

  1. harpă


Verb


Conjugarea verbului
harpa
Activ Pasiv
Infinitiv harpa harpas
Prezent harpar harpas
Perfect harpade harpades
Supin harpat harpats
Imperativ harpa
Participiu
Prezent harpande, harpandes
Perfect harpad

harpa

  1. a sorta

Sinonime