hatâr

română

Etimologie

Din turcă hatir.

Pronunție

• AFI: /ha'tɨr/

Substantiv

Declinarea substantivului hatâr
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hatâr	hatâruri
Articulat	hatârul	hatârurile
Genitiv-Dativ	hatârului	hatârurilor
Vocativ	hatârule	hatârurilor

1. (pop. și fam.) plăcere, poftă, plac.
2. favoare, concesie; serviciu.

Expresii

• Pentru (sau de, în) hatârul (cuiva sau a ceva) = de dragul (cuiva sau a ceva); pentru a face plăcere (cuiva)
• (înv.) De hatârul (unui lucru) = mulțumită, datorită, grație (unui lucru)
• A face (cuiva) un hatâr = a acorda (cuiva) o favoare; a satisface (cuiva) o dorință sau un capriciu

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hâtra

Referințe

• DEX '98 via DEX online