herbalist

engleză

(English)

Etimologie

Din herbal („ierbos”) + -ist.

Pronunție

• AFI: /ˈhɜː(ɹ)b(ə)lɪst/

Substantiv

herbalist, pl. herbalists

1. (herb.) specialist în tratamente naturiste; herbolog, erborist

Sinonime

• (herb.) herb doctor

Cuvinte apropiate

• herb
• herbal
• herbalism

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary