hibrida

română

Etimologie

Din franceză hybrider.

Pronunție

• AFI: /hi.bri'da/

Verb

Conjugarea verbului hibrida
Infinitiv	a hibrida
Indicativ prezent pers. 1 sg.	hibridez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să hibrideze
Participiu	hibridat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a obține un hibrid prin procesul de hibridare; a încrucișa prin hibridare două plante, două specii etc.; a hibridiza.

Cuvinte derivate

• hibridare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online