română

Variante

Etimologie

Din neogreacă χιριτιζω (hiritizó).

Pronunție

  • AFI: /hi.ri.ti'si/


Verb


Conjugarea verbului
hiritisi
Infinitiv a hiritisi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hiritisesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hiritisească
Participiu hiritisit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (înv.) a felicita.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe