ibili

bască

(euskara)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI /iˈbi.ʎi/

Verb

ibili

1. (v.intranz.) a merge, a umbla
2. (v.intranz., fig.) a funcționa
3. (v.intranz., fig.) a fi (într-un loc sau status)

Participii de ibili

Viitor	Prezent	Substantiv verbal	Formă scurtă
ibiliko	ibiltzen	ibiltze	ibil

Sinonime

• 2: funtzionatu
• 3: egon