ibovnic

română

Etimologie

Din slavă (veche) ljubovĩnikŭ.

Pronunție

• AFI: /i'bov.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului ibovnic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ibovnic	ibovnici
Articulat	ibovnicul	ibovnicii
Genitiv-Dativ	ibovnicului	ibovnicilor
Vocativ	ibovnicule	ibovnicilor

1. (pop.) iubit.

Cuvinte derivate

• ibovnicel
• ibovnică

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online