identifikatu
(euskara)
Etimologie
Din spaniolă identificar („a identifica”) + -tu
Pronunție
- AFI /i.ðen.ti.fiˈka.tu/
Verb
identifikatu
- (v.tranz.) a identifica.
Participii de identifikatu
| Viitor | Prezent | Substantiv verbal | Formă scurtă |
|---|---|---|---|
| identifikatuko | identifikatzen | identifikatze | identifika |