igniție

română

Etimologie

Din franceză ignition.

Pronunție

• AFI: /ig'ni.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului igniție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	igniție	invariabil
Articulat	igniția	invariabil
Genitiv-Dativ	igniției	invariabil
Vocativ	igniție	invariabil

1. (tehn.) procedeu de aprindere prin intermediul unui ignitor; (impr.) aprindere (la automobil).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ginitei

Referințe

• DEX '98 via DEX online