incriminați

română

Etimologie

Din incriminat.

Pronunție

• AFI: /in.kri.miˈnaʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru incriminat.

Etimologie

Din incrimina.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru incrimina.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru incrimina.
3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru incrimina.
4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru incrimina.