incuba

română

Etimologie

Din franceză incuber.

Pronunție

• AFI: /in.ku'ba/

Verb

Conjugarea verbului incuba
Infinitiv	a incuba
Indicativ prezent pers. 1 sg.	incubez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să incubeze
Participiu	incubat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (med.) a infiltra un agent patogen în organism, pentru a urmări reacția organismului la acesta.

Cuvinte derivate

• incubare
• incubat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bunica

Referințe

• DEX '98 via DEX online