inflige

română

Etimologie

Din franceză infliger.

Pronunție

• AFI: /in'fli.ʤe/

Verb

Conjugarea verbului inflige
Infinitiv	a inflige
Indicativ prezent pers. 1 sg.	inflig
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să infligă
Participiu	'
Conjugare	III

1. (v.tranz.) (rar) a pedepsi.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online