ingrat

română

Etimologie

Din franceză ingrat < latină ingratus.

Pronunție

• AFI: /in'grat/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ingrat
	Singular	Plural
Masculin	ingrat	ingrați
Feminin	ingrată	ingrate
Neutru	ingrat	ingrate

1. care nu-și manifestă recunoștința pentru serviciile și avantajele primite.
2. (fig.) care nu răsplătește, nu satisface, nu corespunde eforturilor făcute; care produce mai puțin decât trebuie; dezavantajos; (p.ext.) anevoios, greu.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului ingrat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ingrat	ingrați
Articulat	ingratul	ingrații
Genitiv-Dativ	ingratului	ingraților
Vocativ	ingratule	ingraților

1. persoană care nu-și manifestă recunoștința pentru serviciile și avantajele primite; om nerecunoscător.

Cuvinte derivate

• ingrată

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• argint
• girant

Referințe

• DEX '98 via DEX online