interlocuțiune

română

Variante

• interlocuție

Etimologie

Din franceză interlocution.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului interlocuțiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	interlocuțiune	interlocuțiuni
Articulat	interlocuțiunea	interlocuțiunile
Genitiv-Dativ	interlocuțiunii	interlocuțiunilor
Vocativ	interlocuțiune	interlocuțiunilor

1. (jur.) hotărâre judecătorească care precedă sentința finală a unui proces.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online