invectivă

română

Etimologie

Din franceză invective < latină invectivae.

Pronunție

• AFI: /in.vek'ti.və/

Substantiv

Declinarea substantivului invectivă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	invectivă	invective
Articulat	invectiva	invectivele
Genitiv-Dativ	invectivei	invectivelor
Vocativ	invectivă	invectivelor

1. expresie violentă, jignitoare, ofensatoare, vorbă de ocară la adresa cuiva; injurie.
2. procedeu stilistic care constă în folosirea expresiei violente, agresive.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online