română

Etimologie

Din franceză involontaire < latină involuntarius.

Pronunție

  • AFI: /in.vo.lun'tar/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
involuntar
Singular Plural
Masculin involuntar involuntari
Feminin involuntară involuntare
Neutru involuntar involuntare
  1. (adesea adverbial) care este făcut fără voie, neintenționat.


Traduceri

Referințe