română

Etimologie

Din a irupe.

Pronunție

  • AFI: /i'ru.pe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
irupere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ irupere iruperi
Articulat iruperea iruperile
Genitiv-Dativ iruperii iruperilor
Vocativ irupere iruperilor
  1. acțiunea de a irupe și rezultatul ei.


Traduceri

Anagrame

Referințe