iurtă

română

Etimologie

Din rusă иурта (iurta).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului iurtă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iurtă	iurte
Articulat	iurta	iurtele
Genitiv-Dativ	iurtei	iurtelor
Vocativ	iurtă	iurtelor

1. locuință demontabilă, specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice, de formă conică (la mongoli) sau semisferică (la turci), alcătuită dintr-un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc, acoperit cu pâslă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• atriu
• aurit

Referințe

• DEX '98 via DEX online