română

Etimologie

Din a izbucni.

Pronunție

  • AFI: /iz.buk'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
izbucnire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ izbucnire izbucniri
Articulat izbucnirea izbucnirile
Genitiv-Dativ izbucnirii izbucnirilor
Vocativ izbucnire izbucnirilor
  1. acțiunea de a izbucni și rezultatul ei; dezlănțuire.


Traduceri

Anagrame

Referințe