izbutit

română

Etimologie

Din a izbuti.

Pronunție

• AFI: /iz.bu'tit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului izbutit
	Singular	Plural
Masculin	izbutit	izbutiți
Feminin	izbutită	izbutite
Neutru	izbutit	izbutite

1. care a fost bine realizat, care s-a bucurat de succes; reușit.

Cuvinte derivate

• neizbutit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online