jachetă

română

Etimologie

Din franceză jaquette.

Pronunție

• AFI: /ʒa'ke.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului jachetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jachetă	jachete
Articulat	jacheta	jachetele
Genitiv-Dativ	jachetei	jachetelor
Vocativ	'	'

1. haină (femeiască) scurtă, cu mâneci, încheiată în față, care este purtată peste rochie, bluză, cămașă etc. și acoperă partea superioară a corpului.

Traduceri

Traduceri