română

Variante

Etimologie

Din franceză jante.

Pronunție

  • AFI: /'ʒan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
jantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ jantă jante
Articulat janta jantele
Genitiv-Dativ jantei jantelor
Vocativ jantă jantelor
  1. partea exterioară periferică a unei roți de autovehicul, de bicicletă etc., construită astfel încât să permită montarea pe roată a unui pneu.

Expresii

  • A rămâne (sau a fi) pe jantă = a) a avea cauciucul dezumflat; b) (fam.) a rămâne fără bani, a fi lefter


Traduceri

Referințe