jefuitoare

română

Etimologie

Din jefuitor.

Pronunție

• AFI: /ʒe.fu.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului jefuitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jefuitoare	jefuitoare
Articulat	jefuitoarea	jefuitoarele
Genitiv-Dativ	jefuitoarei	jefuitoarelor
Vocativ	jefuitoareo	jefuitoarelor

1. persoană care săvârșește un jaf; persoană care jefuiește.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online