juruită
română
Etimologie
Din juruit.
Pronunție
- AFI: /ʒu.ru'i.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului juruită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | juruită | juruite |
| Articulat | juruita | juruitele |
| Genitiv-Dativ | juruitei | juruitelor |
| Vocativ | juruito | juruitelor |
- (reg.) făgăduială, promisiune; (concr.) lucru promis.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online