languor
(English)
Variante
Etimologie
Din engleza medie langour, langor, care provine din franceza veche langueur < latină languor < languere.
Pronunție
Substantiv
languor, (nenumărabil și numărabil; pl. languors)
- (nenumărabil) langoare, apatie, moleșeală, lasitudine, letargie
- Languor of convalescence.
- (numărabil) (stare de) visare
- (nenumărabil) indolență, lenevie, puturoșenie, lene
- (ieșit din uz, numărabil) suferință
Sinonime
- 1: lassitude
- 2: dreaminess
- 3: dullness, sluggishness
- 4: suffering
Cuvinte apropiate
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din langueō.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului languor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ | languor | languōrēs |
Genitiv | languōris | languōrum |
Dativ | languōrī | languōribus |
Acuzativ | languōrem | languōrēs |
Ablativ | languōre | languōribus |
Vocativ | languor | languōrēs |
Cuvinte apropiate
Referințe
(español)
Etimologie
Din latină languor.
Pronunție
- AFI: /laŋ'gu.oɾ/
Substantiv
languor m., languors pl.
- (rar) langoare, apatie, moleșeală, lasitudine, letargie