laringe

română
Variante
Etimologie
Din italiană laringe, confer franceză larynx.
Pronunție
- AFI: /la'rin.ʤe/
Substantiv
Declinarea substantivului laringe | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | laringe | laringe |
Articulat | laringele | laringele |
Genitiv-Dativ | laringelui | laringelor |
Vocativ | ' | ' |
- (anat.) partea superioară a traheii, formată din mai multe cartilaje, în structura căreia intră și coardele vocale.
Sinonime
- (anat.) (pop.) beregată, gâtlej, înghițitoare, (reg.) gâtiță
Vezi și
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Traduceri
partea superioară a traheii, organ al fonației
|
|
Referințe
bască
(euskara)
Etimologie
Din spaniolă laringe.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
laringe
catalană
(català)
Etimologie
Din latină larynx.
Pronunție
- AFI: /laˈɾiŋ.ʒə/
Substantiv
laringe f., laringes pl.
italiană
(italiano)
Etimologie
Din latină larynx.
Pronunție
- AFI: /la'riŋʤe/
Substantiv
laringe f., laringi pl.
Cuvinte derivate
portugheză
Etimologie
Din latină larynx.
Pronunție
- AFI: /la'ɾĩ.Ʒi/ (Brazilia)
Substantiv
laringe f., laringes pl.
spaniolă
(español)
Etimologie
Din latină larynx.
Pronunție
- AFI: /laˈɾiŋ.xe/
Substantiv
laringe f., laringes pl.