legiuitoare
română
Etimologie
Din legiuitor.
Pronunție
- AFI: /le.ʤju.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului legiuitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | legiuitoare | legiuitoare |
| Articulat | legiuitoarea | legiuitoarele |
| Genitiv-Dativ | legiuitoarei | legiuitoarelor |
| Vocativ | legiuitoareo | legiuitoarelor |
- persoană care legiuiește sau legiferează.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online