leisure

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie leisir, care provine din anglo-normandă leisir (variantă a lui loisir din franceza veche) < latină licēre.

Pronunție

• AFI: /'lɛʒə(ɹ)/ (Anglia)
• AFI: /liːʒə(r)/ (SUA)
• AFI: /'liːʒɜr/ (Canada)
• AFI: /'lɛʒɜr/ (Canada)

Substantiv

leisure, (nenumărabil)

1. răgaz, timp liber

   He looks forward to a life of leisure.

Sinonime

• free time

Cuvinte derivate

• leisurely

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary