limbuță

română

Etimologie

Din limbă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /lim'bu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului limbuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	limbuță	limbuțe
Articulat	limbuța	limbuțele
Genitiv-Dativ	limbuței	limbuțelor
Vocativ	limbuță	limbuțelor

1. diminutiv al lui limbă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online