lingări

română

Etimologie

Din a linge + sufixul -ări.

Pronunție

• AFI: /lin.ɡəˈri/

Verb

Conjugarea verbului (se) lingări
Infinitiv	a (se) lingări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) lingăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) lingărească
Participiu	lingărit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a flata, a linguși pe cineva cu slugărnicie.

Cuvinte derivate

• lingăreală

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online