lob
Etimologie
Din franceză lobe.
Pronunție
- AFI: /lob/
Substantiv
Declinarea substantivului lob | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | lob | lobi |
Articulat | lobul | lobii |
Genitiv-Dativ | lobului | lobilor |
Vocativ | ' | ' |
- porțiune anatomică și funcțională a unui organ (creier, plămâni etc.) delimitată prin fisuri sau cute adânci.
- partea inferioară a urechii externe la om.
- fiecare dintre părțile proeminente și rotunjite ale unei frunze, petale sau sepale, despărțite una de alta prin crestături adânci.
Traduceri
Traduceri