română

Etimologie

Din lung + sufixul -uieț.

Pronunție

  • AFI: /lun.gu'jeʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
lunguieț
Singular Plural
Masculin lunguieț lunguieți
Feminin lunguiață lunguiețe
Neutru lunguieț lunguiețe
  1. care este mai mare în lungime decât în lățime; ușor alungit; lungăreț.


Traduceri

Referințe